Tranziență

Mai am o pagină nescrisă

Și-o cupă cu-al pelinului venin,

Solemn să cad, ca zidul din Berlin

Pe-un câmp cu iarba neatinsă.

Mai am o singură minută

De soartă bântuită de căderi,

Cu mici victorii și cu întremări,

Ce galopează istovită. 

Mai am o mână de cuvinte

Menite unei binecuvântări

Acelor cu necompromise stări,

Ce au să curgă înainte.

Mai am un ultim dor, o vrere,

Să văd cum zboară păsări în înalt
Pe cerul infinit și plin de alb,

Fără de temei, pasagere...

Mai am un cântec plin de lume-
De scumpă maică ce m-a legănat
Cu toamnele-i ce s-au tot scuturat,
De chipuri puse prin albume.

Mai am un colț de lume mică

Și-o inimă fierbinte de atins,

O mână dragă minții de cuprins

Și-un fir de soare care pică...

Imagine de pe: https://c1.staticflickr.com