Un prag batrân și geamuri mari-
E-al
nostru vechi lăcaș
Cu
suflet viu, cu visuri mari
Pe
care le-nvățași.
Le-am
învățat și eu din cărți
Și
el le va-nvăța,
Iar
când vom fi apoi plecați
Uitării
nu-l vom da.
Vom
reveni din când în când
Pe
pragu-i să mai stăm,
În
bănci gravate de-amintiri
Cuminți
să ne-așezăm.
Aceste
geamuri , pragul vechi...
Rămân
pentru noi toți
O
alma mater,un ecou ,
Cu
larg deschise porți!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu