Mi-e dor de tine, mamă,
De vorba ce-o îngâni,
De glasul ce mă cheamă
Spre ale tale mâini.
Mi-e dor de tine, mamă,
De chipul tău cel blând,
De ochii verzi ca marea,
Pe care-aş vrea să-i cânt.
Mi-e dor de tine, mamă,
De-al tău surâs plăpând,
Pictat pe a ta față
Ca un izvor curgând.
Mi-e dor de tine, mamă,
De cântecul duios
Șoptit în nopți de-a rândul
Cu glasu-ți drăgăstos.
Mi-e dor de tine, mamă,
De mângâierea ta-
Ca roua dimineții,
Glisând pe fruntea mea.
Mi-e dor de tine, mamă,
De a le tale mâini,
Atât de moi și calde
Ca două albe pâini.
,,Mi-e dor de tine mamă”
Îți scriu de prin străini
Și mă închin la ceruri,
De dor să nu suspini!
Mi-e dor de tine, mamă,
,,Mi-e dor “scri-voi mereu,
În lungi scrisori, încalte,
Chemând ecoul tău!
Mi-e dor de tine, mamă,
Din depărtări pustii,
De-a ta suflare sfântă,
Pierdută prin vecii.
,,Mi-e dor de tine, mamă”
Voi zugrăvi pe veci,
Pe-a toamnei grea năframă,
Bătută de ploi reci.
Ianuarie 2000
Imagine de pe: http://www.persuasionmagazine.com/wp-content/uploads/2015/03/mama-e-hija....jpeg
Imagine de pe: http://www.persuasionmagazine.com/wp-content/uploads/2015/03/mama-e-hija....jpeg
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu